Intoleranta si alergia alimentara la copii/bebelusi. Cum le recunoastem si ce putem face sa le prevenim?

–

hese early months and years are when kids are likely to show signs they have a food allergy or intolerance, because their immune and digestive systems are still developing.

Although both cause health issues for your baby, a food allergy and a food intolerance aren’t the same thing.

Intoleranta alimentara apare cand un aliment, un ingredient afecteaza sistemul digestiv. Copilul are probleme cand vine vorba de digerarea anumitor alimente, grupe de ingrediente si alimente. De cele mai multe ori ar putea fi vorba de lipsa unei enzime sau de o cantitate prea mica de enzime dintr-o anumita grupa, ceea ce determina imposibilitatea digerarii unor tipuri de mancare si de ingrediente.

Cele mai cunoscute tipuri de intoleranta alimentara sunt cea la lactoza, nu se pot digera produse lactate, la gluten, apar probleme cu digestia cand se ingereaza grau, secara si orz, orice fel de produse care le contin, la fructoza, nu se vor putea digera fructe, legume, zaharul nu va fi absorbit in totalitate. Uneori pot exista intolerante la citrice, fructe de padure, rosii.

Simptomatologia tipica pentru intolerantele alimentare la copiii mici e clara: diaree, constipatie, dureri de burtica, mancarimi si piele inrosita, gaze intestinale, balonare. Simptomele acestea nu apar imediat ce micutul a papat, ci la cateva ore sau minute dupa ce incepe digestia lor.

Nutritionistii, gastroenterologul, medicul pediatru vor determina clar daca ce intoleranta alimentara sau alergie. Cel mai simplu instrument ca sa ai control si monitorizare stricta a dietei tale, daca alaptezi deja, si a copilului e un jurnal al alimentatiei. Vezi ce declanseaza intoleranta si elimini treptat ingredientele, mancarea respectiva ca sa vezi daca dispar si simptomele.

Nu ai cum sa tratezi complet intolerantele, poti doar sa ameliorezi simptomele deja prezente, sa le previi inrautatirea.

Pe de alta parte, alergiile la anumite ingrediente si alimente sunt provocate de raspunsul prea puternic al sistemului imunitar uman, care crede ca are de-a face cu un „invadator”, exact ca in cazul unei infectii. Apar anticorpi pentru respectivul aliment, ingredient care provoaca reactia alergica, alaturi de histamine si digestia e imposibila.

Simptomatologia pentru alergiile alimentare cuprinde urmatoarele manifestari clinice: greata si varsaturi, diaree, crampe abdominale, inflamatii, eczeme, urticarie, senzatie de mancarime si inflamatie la nivelul buzelor, gurii, limbii, senzatie de mancarime in gat, de gat inflamat, suierat la respiratie, tensiune arteriala scazuta. Intr-un cuvant e vorba de un soc anafilactic sau anafilaxie si trebuie administrata imediat epinefrina ca sa nu se ajunga la deces.

Alergenii care pot duce la alergiile alimentare sunt: arahidele, nucile, ouale, pestele, laptele, soia, graul, fructe de mare.

Depistarea prezentei alergiilor alimentare la copiii mici e foarte simpla. Se recomanda analize de sange, analize si teste la nivelul pielii.

Alergiile alimentare la alaptare sunt rare, dar cand apar ar putea fi vinovat laptele de vaca baut de mamica in perioada cat alapteaza. Imediat vor aparea colici severe, dureri de stomac, eczeme, urticarie, varsaturi frecvente, diaree severa, scaun cu sange la bebe, probleme de respiratie imediat dupa alaptare.

Si alimentele condimentate, picante mancate de mamica cat alapteaza influenteaza reactia copilului la laptele matern si pot duce la alergii alimentare.

La bebelusii care sunt hraniti cu lapte praf pot sa apara intolerante sau alergii la lapte si la soia din formulele speciale de lapte. Alege formulele hipoalergenice, partial hidrolizate, pe baza de aminoacizi sau extensiv hidrolizate daca nu vrei sa ai un bebe cu probleme si stii ca ar fi riscul sa apara alergiile, intolerantele.

Cum poti preveni intolerenta alimentara la copiii mici?

• Alimentatie echilibrata-alimente proaspete in permanenta, fara alimente si ingrediente procesate, fara aditivi, fara histamina;
• Introducere treptata pentru alimente, ingrediente noi-in cantitati mici si pe rand, ca sa aiba timp sistemul digestiv in formare sa se obisnuiasca cu ele;
• Alaptare exclusiva de 6 luni, fara alimente solide, cu potential alergenic mare;
• Eliminarea alimentelor, ingredientelor cu potential alergen din meniu, lapte de vaca, oua, arahide sau peste, grau in primul an de viata;
• Echilibru mentinut pentru microbiomul intestial, prevenirea dezvoltarii alergiilor si intolerantelor alimentare;
• Program regulat de mese, evitarea de alimente in cantitati mari care se digera mai greu, incurajarea mestecarii corecte a alimentelor;
• Recomandari personalizate pentru meniurile zilnice de la medicul pediatru si monitorizarea reactiilor alimentare, in special daca exista si antecendente familiale.

Cum poate fi prevenita alergia alimentara la bebelusi?

• Alaptarea exclusiva pana la 6 luni;
• Introducere timpurie, controlata, in cantitati mici, a alimentelor cu potential alergen, de la 4-6 luni, dar doar sub supraveghere stricta medicala. Alimentele introduse se vor oferi copilului de cateva ori pe saptamana ca sa mentii toleranta;
• Gestionarea si tratarea corecta si rapida a eczemelor, dermatitele atopice ar putea fi factor de risc pentru alergii alimentare;
• Citirea cu mare atentie a etichetelor produselor pentru bebe ca sa nu se strecoare ingrediente cu potential alergen;
• Atentie la dieta mamei in timpul sarcinii si alaptarii-nu se vor elimina in totalitate alimentele alergene, diversitatea alimentara expune copilul la antigeni prin laptele matern;
• Diversitate alimentara la inceputul introducerii hranei solide-o dieta variata, cu fructe, legume, proteine, cereale in primele luni de hrana solida reduce mult riscul de alergii. La 3-5 zile se introduce un alergen nou si se observa reactiile copilului;
• Folosirea de probiotice in timpul alaptarii ar putea reduce riscul de aparitie al eczemelor;
• Testare alergologica la micutii cu risc crescut de alergii alimentare din timp, inainte de introducerea alimentelor cu potential alergenic cunoscut sau necunoscut inca.