Cum e sa fi o mama tanara
Cand am aflat ca sunt gravida, aveam 17 ani si 7 luni. Primul gand care mi-a trecut prin minte a fost ca nu mai aveam cum sa termin liceul,eram in cls a 11 a dar ultimul an nu il mai puteam termina. Nu m-am gandit nici o clipa sa fac intrerupere de sarcina, ce vina avea bb ca nu ne-am protejat noi. Nu aveam de gand sa omor un suflet ca am fost noi inconstienti.
In olus,nici tatal lui bb nu m-ar fi lasat. Am terminat cls a11a fara sa afle prea multa lume. Ai mei au fost dezamagiti cand au aflat,fiindca vroiau macar sa termin liceul si dupa sa fac ce vreau. Dar nu mi-au impus niciodata sa fac avort. Era decizia mea. Am fost la control de cate ori a fost nevoie si de cate ori m-a chemat dna dr care m-a avut in evidenta pe timpul sarcinii de la spitalul Filantropia, dr. Cigarn Ruxandra. Am facut toate analizele si tot cemi-a dat sa fac. Faptul ca sunt super tanara pt a deveni mama nu ma facea inconstienta. Aveam grija sa fie bebe bine in burtica si eram fericita ca il am, chiar daca ma gandeam ce viitor vom avea. La sf lui septembrie m-am casatorit civil cu tatal copilului,ca sa avem toti acelasi nume,ca o adv fam.:) . Pe 16 oct s-a nascut bebelusul nostru, cu 3 kg si 150 de grame si 51 de cm. Din prima clipa am fost toti topiti dupa el, desi toti vb cu el de cand era in burtica.Eu inca ma mai duc la sc doar vreo 2 sapt pe semestru pt a lua note si pt a nu pierde anul. Am avut noroc cu o dna diriginta si cu toti profesoriarere au fost ff buni si au acceptat sa vin asa. Acum bebe are aproape 3 luni si e un inger de copil. bunica lui(soacra-mea) :d ma ajuta mukt . Cand e acasa ,de la munca sta cu el ca sa invat sau sa ma odihnesc cand sunt f obosita ,desi nu prea am momente dastea ,poate tineretea isi spune cuv:)… Deci ,nu e atat de rau sa faci un bb de tanara,desi as fi vrut sa se intample peste cativa ani. Sau poate nu mi se pare acum greu,dar astept cu nerabdare sa vad ce ne rezerva viitorul. Cum se zice, crestem impreuna toti trei.
