CAPA-IVM, o metoda utila in reducerea dependentei de injectii hormonale in timpul tratamentelor de fertilizare in vitro
Marea problema cu fertilizarea in vitro este legata de injectiile hormonale repetate pe o perioada lunga de timp si de timpii de asteptare prea mari. CAPA-IVM, alternativa moderna la fertilizarea in vitro traditionala, ar putea rezolva din start acest neajuns si ar fi o metoda mai sigura pentru multe femei care se confrunta cu sindromul ovarelor polichistice.
De obicei, cand vine vorba de fertilizare si de tratamente pentru fertilizare in conditii de laborator avem fertilizarea in vitro traditionala, alaturi de maturarea in vitro si mai nou de CAPA-IVM. Desi rezultatele sunt asemanatoare, cele trei proceduri sunt diferite.
Maturarea in vitro (IVM) este alternativa la fertilizarea in vitro traditionala, o tehnica avansata ART, folosindu-se doar o fractiune din medicamentele necesare in procedurile complicate ale fertilizarii in vitro. Tratamentul pentru fertilitate presupune prelevarea ovulelor din ovare si maturarea lor in laborator. La maturitate, ovulele sunt fertilizate in vitro.
Spre deosebire de fertilizarea in vitro normala, care presupune doua saptamani sau mai bine de injectii cu hormoni pentru stimulare ovariana, maturarea in vitro reduce stimulare cu 80%. Ca sa va faceti o idee despre schimbarea dramatica a procedurii oferim doar un exemplu: o doza mica de injectii cu hormonji facuta vineri si inca doua doze administrate sambata, duminica vor permite colectarea ovulului imatur marti.
Fara efecte secundare periculoase, fara asteptare prea mare, fara riscuri. Maturarea in vitro (IVM) este doar pentru femeile care au un numar mare de ovule (test de sange cu AMH crescut sau numar mare de foliculi antrali la ecografie), cu sarcini aparute la fel de des precum cele rezultate in urma fertilizarii in vitro.
CAPA-IVM (Capacitation-dependent In Vitro Maturation) este o o procedura si tehnica moderna de reproducere asistata, ce implica o stimulare hormonala minima sau aproape inexistenta, care presupune o maturizare a ovocitelor imature in laborator. Se imbunatateste calitatea ovocitelor, se reduce riscul de sindrom de hiperstimulare ovariana (OHSS) si este ideala pentru pacientele cu sindromul ovarelor polichistice-e o alternativa mai sigura si mai putin costisitoare la fertilizarea in vitro traditionala.
De mai bine de 10 ani se foloseste aceasta tehnica CAPA-IVM, fiind dezvoltata de cercetatorii belgieni alaturi de profesorul australian Robert Gilchrist de la School of Clinical Medicine, UNSW. Diferenta fata de IVM este una importanta insa. A fost adaugata o etapa in procesul de maturizare a ovulelor.
Difera metoda de cultivare a ovulelor nefecundate, imature, pentru a le matura in laborator. Prima cultura este pentru 24 de ore si se incetineste procesul de maturare, permitand ovulelor sa aiba o dezvoltare fara graba, iar a doua cultura finalizeaza maturarea.
Se va obtine prin aceasta schimbare importanta o o rata mai buna de maturare, fertilizare, dezvoltare embrionara si mai multe sarcini si nasteri fara probleme.
Inainte de orice are loc evaluarea rezervei ovariene (AMH, ecografie) pentru a determina adecvarea, in special pentru pacientele cu sindromul ovarelor polichistice.
Ca si in cazul fertilizarii in vitro, tot procesul incepe cu injectiile hormonale care stimuleaza ovarele sa produca ovule. Se administreaza doar trei doze de injectii hormonale in trei zile, nu exista o injectie „trigger” hCG, nu exista risc de aparitie pentru sindromul de hiperstimulare ovariana.
Ovulele imature sunt prelevate din ovare sub anestezie generala, se maturizeaza in laborator intr-un proces lent de doua zile-se evita maturizarea prea rapida odata ce ovulul e scos din corpul femeii. CAPA-IVM inseamna si sanse mai mari de obtinere de ovule gata de fertilizat si cu o fertilitate buna odata ce se foloseste injectarea de sperma via ICSI (injectarea intracitoplasmatica de spermatozoizi).
Ovulele maturizate sunt fie inghetate si stocate pentru utilizare ulterioara fie fertilizate pentru obtinere de embrioni ce vor fi inghetati si ei pana la folosire. CAPA-IVM permite sincronizarea maturarii citoplasmatice si nucleare, de unde si calitatea mai buna a ovulelor. Procesul bifazic (CAPA + IVM) imbunatateste competenta de dezvoltare a ovulelor imature in comparatie cu IVM standard.
Metoda si tehnica CAPA-IVM va fi o alegere fireasca in momentul in care e nevoie de pastrarea fertilitatii in caz de tratamente urgente pentru cancer.
Desi prezinta o serie de avantaje importante, CAPA-IVM are si dezavantaje:
- Eficienta scazuta pe termen lung-sarcinile si calitatea embrionara nu sunt la fel de mari precum cele din cadrul procedurilor de fertilizare in vitro;
- Rate ridicate de anulare din cauza lipsei de ovocite mature sau a incapacitatii de a forma embrioni (variind intre 10% si 30%);
- Rate mai mici de sarcina in curs de desfasurare si rate mai mari de avort spontan (pana la 10% inainte de 12 saptamani) comparativ cu fertilizarile in vitro, desi acestea nu sunt adesea semnificative statistic din cauza dimensiunilor mai mici ale esantioanelor;
- Sistem de cultura bifazic specializat, cu durata de doua zile (o etapa de capacitare de 24 de ore urmata de o etapă de maturare de 30 de ore) pentru a mentine comunicarea jonctiunii comunicante cumulus-ovocit;
- CAPA-IVM are rate ridicate de abandonare de la stadiul de ovocit imatur pana la stadiul de blastocist;
- Desi este benefica pentru pacientele cu sindromul ovarelor polichistice, eficacitatea sa scade la femeile peste 35 de ani din cauza calitatii reduse a ovocitelor din ovare.
CAPA-IVM ramane o metoda populara pentru pacientele care isi doresc o sarcina si nu vor sa apeleze neaparat la fertilizarea in vitro clasica. Deoarece CAPA-IVM necesita medii de cultura specifice (precum cele dezvoltate recent in Belgia si Australia), nu toate clinicile din tara care fac IVM au si protocolul CAPA, deci e bine sa intrebi si sa te documentezi inainte.
