„Cresterea” de celule reproducatoare umane in laborator ar putea ajuta cuplurile care se confrunta cu infertilitatea

Reproducerea umana si conceperea unui copil devin din ce in ce mai complicate in contextul problemelor de fertilitate din vremurile moderne si varstei tot mai inaintate la care cuplurile hotarasc sa aiba copii. Fertilizarile in vitro raman cea mai accesibila, sau partial accesibila, varianta pentru infertilitatea feminina, insa tehnologia moderna a adus in discutie si alta metoda de a ramane gravida, gametogeneza in vitro IVG, adica crearea de spermatozoizi si ovule in laborator din celule stem sau din celule din piele, reprogramate genetic prin proceduri avansate, complexe.

Daca in trecut fertilitatea feminina era o necunoscuta pentru multi oameni de stiinta, pe masura ce tehnologia si stiinta au progresat am ajuns deja astazi la tehnici avansate de fertilizare si de obtinere de embrioni viabili, care pot sa ofere sansa de a avea un bebe sanatos.

Progresele in domeniul fertilitatii umane sunt uriase in ultimii ani, asa ca dezvoltarea de celule umane reproducatoare, spermatozoizi si ovule, in laborator ar putea deveni realitate in urmatoarea decada.

Cum se ajunge la asa ceva? Din celule stem (care pot sa fie luate din tesut, piele, sange) sau din piele, reprogramate genetic, se pot obtine, dupa multe teste si munca in laborator, celule umane reproducatoare care vor duce la aparitia unui embrion gata de folosit pentru a permite femeilor cu probleme de fertilitate sa ramana gravide mai usor – denumirea stiintifica pentru celulele stem modificate e celule stem pluripotente induse (iPSC).

Tehnologiile din spatele acestui proces anevoios promit deja eliminarea barierelor legate de varsta mamei sau a parintilor la conceperea unui copil si ofera o sansa cuplurilor cu parteneri de acelasi sex pentru a avea copii „biologici”, desi nu exista, nu poate fi posibil, procesul de conceptie clasic. Gametii in vitro permit disponibilitatea celulelor umane reproducatoare la scara larga fara a mai astepta sa se intample „minunea” pe cale naturala sau prin proceduri tip IVF.

Procedurile din spatele obtinerii de celule reproducatoare umame in laborator sunt complexe, dar le putem simplifica pentru o intelegere mai usoara dupa cum urmeaza: se colecteaza celulele stem de la pacient, din piele, sange, se reprogrameaza si ajung sa fie iPSC-uri. Urmeaza diferentierea, un proces avansat prin care oamenii de stiinta manevreaza celulele stem pentru a deveni celule ce pot sa se transforme in spermatozoizi si ovule.

Maturizarea e o etapa foarte importanta, de durata, se expun celulele transformate la hormoni si factori de creste pentru a avea ovule si spermatozoizi functionali. Cand se termina si aceasta etapa avem celule reproducatoare umane viabile si gata sa fie folosite la conceptia de embrioni in laborator.

Cei care vor beneficia de cresterea de celule umane reproducatoare in laborator vor fi si barbatii care au un numar scazut de spermatozoizi si femeile cu o rezerva ovariana scazuta. De asemenea, va fi posibila si obtinerea de embrioni care sa aiba mai multi „parinti”, nu doar doi, cum eram obisnuiti pana acum.

Deja tehnologia despre care discutam in acest articol a fost folosita cu succes pe soareci, s-au obtinut soricei sanatosi, inclusiv unii cu doi „tati”. Dar pana sa vedem asemenea rezultate si la oameni va dura mult, cativa ani buni, pentru ca e nevoie de testare, de reducerea erorilor si de perfectionarea tehnologiei avansate.

Apar si multe probleme de etica odata cu o astfel de tehnologie si cu rezultate care starnesc multe controverse chiar si la nivel de discutie. Se vor obtine spermatozoizi si ovule de la acelasi individ, din celulele sale. Afectiunile genetice sunt cel mai mare risc aici, genele se pot transmite rapid si se pot „degrada” in procesul de prelucrare genetica.

Pe de alta parte, la celulele reproducatoare umane obtinute cu ajutorul celulelor de la mai multi indivizi, patru de obicei, va exista iarasi o problema de etica. Doua cupluri sunt folosite ca sa se produca doi embrioni si celule de la acesti embrioni vor fi folosite pentru a obtine spermatozoizi si ovule in laborator pentru a avea un embrion final. Genetic vorbind, acest embrion si viitor copil va avea din start patru bunici, pentru ca parintii embrionului final, daca putem spune asa, vor fi embrionii creati la inceput, din care s-au obtinut celulele reproducatoare umane care au dus la conceperea embrionului final…

Si eliminarea barierelor legate de varsta va duce la risc mai mare in sarcina, la mamele prea batrane, copiii nascuti vor avea parinti ce vor muri prea repede.

Studii au fost realizate in Marea Britanie, Belgia, Tarile de Jos, Japonia, specialistii din domeniul fertilitatii umane si infertilitatii declarandu-se multumiti de rezultatele obtinute pana acum si vazand tehnologia ca o cale spre rezolvarea mai rapida si mai eficienta a problemei infertilitatii feminine.

Screening-ul genetic va fi foarte important si va fi posibil la un alt nivel, putem ajunge si la selectarea genelor pentru a obtine embrioni care nu sunt predispusi din start la anumite boli, afectiuni grave.

Desi folosirea unei asemenea tehnologii pentru a avea celule umane reproducatoare obtinute in laborator e interzisa in multe tari momentan, doua tari au cautat sa legifereze si sa acopere cumva folosirea IVG-urilor pentru a obtine embrioni finali umani la un moment dat, Norvegia si Tarile de Jos.

Momentan inca se discuta si se incearca gasirea unui cadru legislativ care sa reglementeze corect si eficient si acest tip de tratamente impotriva infertilitatii. Raman in continuare viabile toate procedurile de obtinere de embrioni in laborator prin metodele clasice de fertilizare si avem de asteptat destul de mult pana sa vedem si primele teste facute pe oameni.