Corioamnionita, o complicatie periculoasa aparuta in timpul travaliului si inaintea sa

Nasterea e momentul cel mai emotionant din cele noua luni de sarcina. E un proces complex, in care se pot intampla foarte multe lucruri neplacute. Complicatiile apar din ce in ce mai frecvent pe masura ce te aproprii de momentul nasterii, iar daca s-a declansat si travaliul sau esti inaintea lui ai putea sa fii diagnosticata si cu o infectie bacteriana destul de greu de depistat si de tratat.

Corioamnionita este un tip de infectie bacteriana ce apare adesea inainte sau in timpul travaliului, o infectie intra-amniotica foarte periculoasa pentru mama si bebe localizata la nivelul celor doua membrane ce inconjoara fatul in uter. Se infecteaza lichidul amniotic, corionul, amniosul, cele doua membrane, chiar si placenta, ajungandu-se la nasteri premature, infectii agravate ale mamei si copilului. Acelasi tip de infectie va fi intalnita si in cazul nasterilor la termen, dar mult mai rar ce-i drept.

Simptomatologia corioamnionitei variaza de la un pacient la altul. Cele mai des intalnite simptome sunt febra, ritm cardiac modificat la fat, bataile inimii sunt mai rapide, uter sensibil si dureros, scurgeri vaginale cu miros neplacut si culoare atipica, transpiratii excesive. Alte simptome la care trebuie sa fii atenta: lichid amniotic cu miros urat, scurgere cervicala purulenta, tahicardie maternala sau fetala.

Cauzele corioamnionitei sunt cunoscute, e vorba despre infectii bacteriene. Infectia incepe in vagin, anus, rect, dar ajunge sa cuprinda si uterul. Daca sacul amniotic se rupe, are probleme atunci vei avea infectie inceputa din uter. Bacteriile vor infecta imediat placenta si fatul. Dar vei avea infectie bacteriana si corioamnionita si daca ai prea multe examinari vaginale dupa ce se rupe apa sau dupa amniocenteza. Bacteriile care vor cauza corioamnionita sunt E.coli si streptococ de grup B. Se adauga si cauze precum meconiu prezent in lichidul amniotic, infectii ale intregului tract genital.

Fatul e direct afectat de infectia bacteriana, se ajunge la infectii severe greu de tratat si la probleme cu plamanii si creierul, ambele aflate in dezvoltare.

Factorii de risc pentru corioamnionita sunt: travaliu prematur, ruperea apei cu mai mult de 24 de ore inainte de nastere, travaliu prelungit, infectii vaginale existente si boli si infectii cu transmitere sexuala, prezenta streptococului de grupa B, examene vaginale frecvente dupa ce s-a rupt apa, monitorizare uterina si fetala, interna.

Diagnosticarea corioamnionitei este destul de simpla. Se observa simptomele, comportamentul fatului in uter, se realizeaza un examen clinic complet si unul ginecologic, se analizeaza istoricul medical al pacientei. Va fi nevoie de analize de urina, de sange, de o cultura a secretiilor vaginale, de o mostra de lichid amniotic in cautarea bacteriilor. Ultrasunetele pentru a verifica starea de sanatate a copilului din uter vor fi importante in aceasta faza a diagnosticarii. Se stabileste rapid tipul de bacterii ce au dus la infectie si cauzele aparitiei lor, raspandirii si in uter dupa care se stabileste un tratament adecvat.

Odata primit diagnosticul de corioamnionita se vor prescrie antibiotice pentru tratarea infectiei. De obicei se administreaza antibiotice prin perfuzie. In cazurile mai grave si cu diverse complicatii se recomanda nasterea prematura. Si bebe va primi antibiotice daca infectia a ajuns si la el.

Lasata netratata sau tratata prea tarziu, corioamnionita va duce la complicatii in majoritatea cazurilor. De la infectii in regiunea pelvisului si in cea abdominala la endometrite, cheaguri de sange la nivelul pelvisului, plamanilor, la septicemie, infectia ajunge in sange si poate sa apara si decesul mamicii si copilului. Se discuta despre atonie uterina si despre hemoragie dupa nastere, abcese la nivelul pelvisului, tromboembolism, abruptie placentara, soc septic.

Pentru fat complicatiile ar putea fi: septicemie, meningita, adica inflamarea creierului si coloanei vertebrale, pneumonie.

Prevenirea aparitiei corioamnionitei este mai complicata, dar nu imposibila. Daca apa s-a rupt mai devreme decat trebuia se prescriu antibiotice, se limiteaza numarul de examene vaginale dupa ce se rupe apa, se fac analize in al treilea trimestru de sarcina pentru a depista prezenta streptococului de grupa B. Se vor evalua mereu in timpul sarcinii riscurile de dezvoltare a corioamnionitei pentru a se lua masuri rapide pana la raspandirea infectiei si la agravarea situatiei.

In momentul in care ai febra mare, dureri abdominale si de pelvis, miros neplacut de la scurgerile vaginale trebuie sa te prezinti de urgenta la medic. Realizarea unei cezariene de urgenta va duce si la administrarea de medicamente, antibiotice imediat dupa ea, alaturi de antipiretice inainte de nastere, daca aceasta e posibila. Insa infectia intra-amniotica nu este un indicator al necesitatii unei cezariene.