Sindromul Sheehan si nasterea. Ce este si de ce apare?

Este mica, nu ii dai prea mare importanta, dar are un rol esential in corp. Glanda pituitara, la ea ne referim, reuseste sa „tina” intreg organismul cu hormonii proprii si cu gestionarea productiei hormonale a altor glande.
Doar ca in timpul nasterii, din cauza sangerarilor puternice care se mai pot intampla, glanda pituitara are de suferit foarte mult. Sindromul Sheehan este afectiunea periculoasa careia, cu o gestionare corecta, ii vei putea face fata fara probleme.
Sindromul Sheehan (hipopituitarism postpartum sau necroza pituitara postpartum) este o afectiune rara cauzata de necroza glandei pituitare, hipofiza, aparut mai ales la mamicile care au tensiunea arteriala scazuta in timpul si dupa nastere si care pierd mult sange la nasteri vaginale. Fara sange si oxigen hipofiza nu mai poate produce hormoni importanti in corp, ajungandu-se la deficit hormonal si simptome diverse.
Glanda pituitara va creste in timpul sarcinii, de unde si riscul mai mare de leziuni. Deteriorarea glandei pituitare poate avea efecte neasteptate pentru tot corpul mamei, pentru ca este o „glanda master”, le spune altor glande sa secrete hormoni. Glanda pituitara raspunde de gestionarea proceselor ce afecteaza direct creierul, sistemul reproducator, muschii, pielea, energia si starea generala.
Leziunea pituitara cauzata de sindromul Sheehan conduce invariabil la probleme hormonale grave, pentru ca e afectata productia de hormoni esentiali. Aici e vorba despre: hormonul adrenocorticotrop (ACTH), care stimuleaza productia principalului hormon de stres al corpului tau, cortizolul, ce tensiunea arteriala si nivelul zaharului din sange, de hormonul de stimulare a tiroidei (TSH), raspunzator de reglarea metabolismului, energiei si sistemului nervos.
Se adauga si hormonul de crestere (GH), raspunzator de mentinerea densitatii osoase, a masei musculare si a distributiei grasimii, hormonul de stimulare a foliculilor (FSH), ajuta productia de estrogen in ovare si determina maturarea unui ovul in fiecare luna, hormonul luteinizant (LH), care stimuleaza ovulatia. Sa nu uitam de prolactina (PRL), care stimuleaza lactatia in timpul sarcinii si iti permite sa alaptezi.
5 din fiecare 100.000 de nasteri vor avea si aceasta afectiune, de unde si raritatea aparitiei sale si diagnosticarii.
Simptomele sindromului Sheehan nu sunt evidente imediat, asta pentru ca ele apar treptat, in cateva luni sau in cativa ani. Dintre cele mai comune simptome amintim si: dificultati la alaptare, laptele nu „vine” niciodata dupa ce se naste copilul, lipsa menstruatiei (amenoree) sau menstruatia neregulata, subtierea peretilor vaginali si uscaciunea vaginala (atrofie vaginala), acte sexuale dureroase mereu, micsorarea sanilor si pierderea parului pubian si de la subrat, oboseala, energie scazuta si dificultati de concentrare, libidou scazut, tensiune arteriala scazuta, piele uscata.
Simptomatologia va fi observata adesea cand te vei confrunta cu o interventie chirurgicala, o infectie sau o leziune, asta pentru ca al tau corp nu are suficient hormon de stres pentru a raspunde la factorul de stres (cortizol)-deci e in curs o criza suprarenala.
Cauza sindromului Sheehan este clara, pierderea severa de sange in timpul nasterii. Glanda pituitara creste in timpul sarcinii si se poate chiar dubla in dimensiune. Hormonii insuficienti pot afecta negativ mai multe dintre functiile obisnuite ale corpului tau.
Vestea buna este ca acest sindrom nu este genetic, nu il poti transmite si copilului. Ca sa ajungi sa fii diagnosticata cu sindromul despre care discutam astazi ar trebui sa pierzi o cantitate de sange care pune viata in pericol, cu o scadere severa a tensiunii arteriale sau soc. Din fericire, riscul este unul foarte scazut sa te confrunti astazi cu asa ceva datorita medicinei moderne avansate.
Factorii de risc legati de sindromul Sheehan tin mai degraba de afectiunile care iti cresc riscul de sangerare severa in timpul nasterii (si sindromul Sheehan). Nasterea mai multor copii (gemeni, tripleti sau mai multi), nasterea unui copil prea mare, abruptia placentara, placenta praevia sau preeclampsia sunt pe lista de factori de risc asociati afectiunii. Se discuta insa si despre nasterea asistata (forceps sau extractie cu ventuza).
Cea mai grava complicatie a sindromului Sheehan este criza suprarenala mai tarziu in viata. Complicatii nu atat de grave pot fi: tensiune arteriala scazuta, pierderea in greutate sau masa musculara, menstruatii neregulate sau dificultati de a concepe un al bebe pe cale naturala.
Diagnosticarea sindromului Sheehan va implica o observare a istoricului medical, a simptomelor prezente la pacienta. Dupa analiza detaliata realizata in cabinetul ginecologului cu experienta se vor recomanda analize de sange complete, prelevari de mostre de sange, se vor verifica si nivelurile hormonale. La nevoie se va apela la RMN, CT, radiografii, la verificari amanuntite pentru hormoni precum ACTH, FSH, LH, TSH, T4, estradiol (un tip de estrogen), IGF-1 si cortizol.
Testele de stimulare sunt comune in caz de diagnostic prezumptiv de sindrom Sheehan. Endocrinologul va monitoriza constant nivelurile hormonale si va colabora cu ginecologul in momentul diagnosticarii si stabilirii tratamentelor adecvate pentru afectiune.
Tratamentele pentru sindromul Sheehan sunt unele hormonale, deci vei lua hormoni toata viata pentru a-i inlocui pe cei pe care corpul tau nu ii mai produce-vei face terapie hormonala. Se vor administra cu precizie hormoni sexuali, estrogen si progesteron pentru a ajuta la reglarea menstruatiilor si pentru a ajuta la simptomele menopauzei premature, LH si FSH pentru ovulatie, ceea ce te poate ajuta sa ramai insarcinata si corticosteroizi, hidrocortizon sau prednison pentru a compensa o deficienta de hormon adrenocorticotrop (ACTH).
Foarte utili sunt in astfel de tratamente si hormonii tiroidieni, levotiroxina pentru a compensa deficienta de TSH, dar si hormonii de crestere, pentru masa musculara si densitatea osoasa.
Se ajusteza mereu dozele in functie de stres, de niveluri hormonale existente in organism.
Pacientele care e confrunta cu o criza suprarenala, care poate pune viata in pericol fara tratament, ar trebui sa se adreseze de urgenta la cea mai apropiata camera de garda a unui spital de urgenta. Daca ai ameteli, durere abdominala, in piept partea inferioara sau in spate, febra, slabiciune, greata si varsaturi, confuzie sau pierderea constientei mergi imediat la medic, la spital, pentru diagnosticare, tratamente, interventii rapide. E utila si o bratara de alerta medicala pentru a primi ingrijire imediata in caz de urgenta.









